Imediat dupa constituirea Guvernului Boc, pe baza "Parteneriatului pentru Romania", dl Basescu declara ca a actionat exclusiv pentru binele tarii; in orice caz, nu pentru binele propriu, intrucat d-sa are alegatori de dreapta, iar constituirea "Parteneriatului" ii va indeparta pe "80%" din acestia. Fireste, nimeni nu credea ca presedintele beneficia de un sondaj-fulger care sa-i fi spus cati alegatori a pierdut, cifra fiind o aproximatie si, poate, o exagerare. Ea trada anxietatea presedintelui fata de reactia nu numai a fanilor sai directi, ci si a celor care inca mai sperau in lichidarea sau avarierea grava a "sistemului ticalosit".
Daca seful statului articula un asemenea regret, inseamna ca el avea in minte si o masura posibila pentru a-si recuceri popularitatea pierduta. Dupa cum am mai aratat, aceasta masura nu poate fi decat slabirea PSD sau, ideal, ruperea lui. Doar in aceste conditii dl Basescu ar putea sa spere in recucerirea unei parti din electoratul sau, zguduit de alianta PDL-PSD.
Saptamana trecuta, declaratia d-lui Ilie Sarbu conform careia au existat negocieri secrete intre PSD si PDL inca de acum doi ani a agravat cazul presedintelui, dovedind ca nu urgenta crizei economice si performantele electorale sensibil egale ale celor doua formatii au determinat "monstruoasa coalitie", ci o mai veche intelegere. Denegarile ulterioare ale d-lui Ilie Sarbu, cum ca in interviu ar fi spus "doua luni", si nu "doi ani", ne lasa extrem de sceptici. Atat faptul ca PDL a scos inca de aproape acum un an din statut obligatia de a nu colabora cu PSD, cat si modul cum dl Basescu s-a grabit, in prima fraza dupa anuntarea rezultatului alegerilor, sa proclame PSD drept "castigatorul moral" al acestor alegeri, intaresc ipoteza premeditarii "Parteneriatului pentru Romania".
Este posibil ca rapiditatea cu care incep sa se manifeste semnele
