Curtea de Apel Bucureşti va judeca pe 5 februarie recursul procurorilor împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de achitare a fostei judecătoare Maria Huza în procesul în care este acuzată de fals în declaraţii. Tribunalul Bucureşti a respins, pe 12 august 2008, apelul formulat de procurori împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 3 prin care Maria Huza, fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti, a fost achitată pentru fals în declaraţii. Maria Huza a fost acuzată iniţial şi de instigare la acordare ilegală de credite, dar procurorii DNA nu au mai declarat apel şi pentru această infracţiune, pentru că nu mai este prevăzută de legea penală. În acelaşi dosar a mai fost inculpat, şi ulterior achitat, pentru că şi în cazul său fapta nu mai este prevăzută de legea penală, Mihai Enăchescu, director de vânzări la Administraţia Fondului Imobiliar din Primăria Bucureşti, sub acuzaţia de acordare de credite cu încălcarea legii. El a semnat contractul de vânzare-cumpărare, deşi, spun procurorii, ştia că Huza nu are dreptul de a dobândi un apartament în condiţiile stipulate în contract. Procurorii au constatat că, în 2001, folosindu-se de calitatea de preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza a obţinut un apartament cu suprafaţa de aproape 100 de metri pătraţi în Bucureşti, pe strada Ion Pillat, situată în zona Centrului Civic. Pentru a obţine apartamentul respectiv, Maria Huza a dat în faţa notarului o declaraţie necorespunzătoare adevărului. Ea a susţinut, contrar legii, că nu are „locuinţă în municipiul Bucureşti“, deţinând, însă, în acel moment, o vilă în Slatina. Or, cerinţa din art. 48 din Legea nr. 114/1996 şi art. 6 din OG nr. 19/1994, pentru a putea dobândi o locuinţă, în condiţiile de mai sus, era de a nu fi deţinut sau înstrăinat vreo locuinţă după 1990, indiferent de localitatea în care s-a aflat aceasta. Contractul de vânzare-cumpărare era totodată şi con