Acţiunea virusurilor B şi C din ficat, dar şi perioadele în care aceste virusuri dormitează nepericulos între celulele hepatice sunt explicate de prof. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boi Infecţioase "M. Balş".

Virusurile se aciuesc în celula ficatului, o inflamează şi deschid anumite porţi în membranele celulelor prin care se mută în sânge prea multe transaminaze şi bilirubină care îl colorează în galben pe bolnav. Se continuă analizele şi dacă s-au găsit anticorpi, antivirus A, anticorpi anti HBC, înseamnă că este o fază acută de hepatită cu virus B.

Dacă se găsesc anticorpi HCV înseamnă că nu e cuminte virusul C. Depistarea acestor anticorpi indică o infecţie acută. Se pot opri inflamaţia acută în ficat şi izgoni virusurile, ca să nu se treacă la hepatită cronică. La unii, în ficat, se poate semna un pact de neagresiune, de convieţuire între virusurile B şi C, care pot dormi în ficat. Dar, dacă bolnavul infectat consumă alcool şi înghite chimicale, unele sub formă de medicamente, este chinuit ficatul şi se favorizează trezirea virusurilor. Celula ficatului, numită hepatocit, are 2-3 nuclei, spre deosebire de alte celule dotate doar cu un nucleu. Celula ficatului poate citi astfel substanţele neobişnuite care i se dau în vederea metabolizării proteinelor. Când a primit prin alcool, prin chimicale informaţia că tipul de proteină nu este cel ştiut, nucleii încep să caute cum să desfacă aceste substanţe neobişnuite. Dacă celula ficatului este infectată cu un virus şi noi o obosim cu prea multe citiri de proteine din alcool sau chimicale virusurile se trezesc şi se bagă în faţă, comandând ei lucrarea enzimelor. Celula hepatică e buimăcită că a pierdut controlul, ajuns în mâna virusurilor. Numai că hepatocitul, celula ficatului, este şi ea şmecheră. Simţind deşteptarea virusurilor, ea secretă interferon de apărare, care ale