In ciuda inchiderii, deocamdata temporare, a portilor unor fabrici, romanii nu s-au lamurit cum e cu criza. Demonstratia confuziei in care se gaseste tara se vede cu ochiul liber in documentele puse pe masa de sindicate, patronate, bacheri si reprezentanti ai lumii academice in prima runda de negocieri pentru crearea unui program anticriza.

E multa literatura de sertar in documentele de inceput ale comitetului de criza, dar se strecoara si idei primejdioase. In categoria literatura de sertar as incadra obsesia Codului de bune practici care ar trebui impus de Guvern, prin lege, tuturor hypermaketurilor din tara. Nu cred ca razboiul dintre industriasii locali si marile retele de magazine va avea vreun impact in favoarea crizei. In aceeasi grupa valorica ar putea intra chestiunea infiintarii unei banci de investitii cu capital romanesc, obsesie mai veche a industriasilor.

Setul de masuri pe care mediul de afaceri si liderii sindicali il pun pe masa Guvernului pentru analiza are si o componenta intens patriotica. Ajunge pana acolo incat se vorbeste despre promovarea cu orisice chip a produselor romanesti si de acordarea unui sprijin de maximum 1.500 de euro ca bonus pentru cei care aleg sa caute un loc de munca intr-o localitate la 300 kilometri de casa. Ma intreb daca acopera chiria, presupun ca da. Sunt si propuneri greu de inteles, cum ar fi cea privind impozitarea simbolica a veniturilor din agricultura ale firmelor si ale cetatenilor. E una dintre putinele propuneri argumentate, deoarece initiatorii cred ca aplicarea ei ar duce la crearea unui mecanism de urmarire fiscala. Cineva trebuie insa sa tina statisticile veniturilor astora neimpozitate, deci pare a fi o cheltuiala fara scop. Poate ca scopul ascuns este crearea unor locuri de munca pentru bugetari, insa asta vine in contradictie cu o alta propunere pusa pe masa Guvernului, care cere t