Întreg anul 1989 a stat sub semnul lui Eminescu: se împlineau 100 de ani de la moartea poetului. Majoritatea momentelor festive s-au petrecut în iunie, luna trecerii sale la cele veşnice. Nici ziua de naştere n-a trecut neobservată.
De ziua lui Eminescu
Duminică, 15 ianuarie, peste tot în ţară, din Bucureşti şi până în cel din urmă Cămin cultural s-au recitat versurile "ultimului romantic". La Botoşani, bunăoară, şi în alte localităţi din zona de baştină a poetului au fost organizate manifestări, în cadrul ediţiei a XII-a a "Zilelor Mihai Eminescu". Memoria poetului a fost cinstită de autorităţile locale şi în sala de marmură a Teatrului "Mihai Eminescu" din municipiul-reşedinţă de judeţ. "Programul literar-muzical" dedicat momentului s-a intitulat "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie". Omagiul adus de Scînteia punea opera eminesciană sub oblăduirea patriotismului: paginile aniversare s-au înşirat sub genericul "Patria şi poetul". În celălalt capăt al ţării, la Centrul de Cultură şi Creaţie "Cântarea României" din Slobozia, judeţul Ialomiţa, s-au desfăşurat lucrările simpozionului "Eminescu – poet naţional", organizat de biblioteca judeţeană din localitate, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor şi Muzeului Literaturii Române.
Cântare poetului, Cântare României
În ianuarie începea etapa de judeţe şi pe sectoarele municipiului Bucureşti a Festivalului Naţional "Cântarea României", care avea să dureze până în aprilie. "Permanenţă a spiritualităţii noastre socialiste, scria presa, festivalul a oferit în etapa de masă un cadru stimulativ de afirmare a talentelor autentice în domeniile creaţiei şi interpretării, de promovare a lucrărilor originale, cu un profund mesaj umanist, patriotic, revoluţionar, dând noi dimensiuni creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti." În principal, concursul început la finele anilor ’70 avea
