Revista Săptămâna Financiară preciza luni că intervalul 4,3-4,37 lei/euro este unul foarte important pentru că, la o depreciere a leului de 15% faţă de 3,8 lei/euro, BNR ar putea să apere cursul, întorcându-l în banda de fluctuaţie 3,8-4,3 lei/euro.

Marţi, după jumătate de săptămână de creşteri de 6-7 bani pe zi, rata de schimb s-a oprit din ascensiune când se găsea la 4,34-4,35 lei/euro, iar dealerii au susţinut că banca centrală a vândut valută prin intermediul unor bănci comerciale.

Calculând mai exact ce a anticipat revista economică şi admiţând că BNR a vândut devize peste 4,34 lei/euro, nivelul de curs apărat se găseşte la 14,25% de 3,8 lei/euro, procentaj egal cu rata lombard, dobânda la care banca centrală oferă împrumuturi de urgenţă băncilor comerciale. Miercuri, sub 4,24 lei, euro a devenit din nou atractiv la cumpărare, mai ales pentru cei constrânşi să-şi achite datorii comercial-private, şi am putea asista la o revenire peste 4,3 lei/euro, urmată de noi "replici" ale BNR. Noile acţiuni ale băncii centrale pot poziţiona mai clar cursul pe trend descendent.

Ceea ce trebuie subliniat însă este că o întoarcere a cotaţiilor sub nivelul de 4 lei/euro – spre limitele de jos ale benzii 3,8-4,3 lei/euro – este exclusă în prezent. BNR n-are de ce să-şi consume masiv rezerva câtă vreme Guvernul nu-şi exprimă intenţia de a veni cu o serie de măsuri de restructurare economică. Asta ar însemna mai mult decât iniţiative de tip FMI de control al costurilor cu salariile. "Împachetarea" unor active ale statului sub forma unor companii viabile care să fie vândute parţial către investitori privaţi reprezintă una dintre soluţiile ce pot fi luate în calcul. O dată cu interesul străinilor pentru aceste companii ar veni şi valută în ţară, iar cursul de schimb ar avea şanse să scadă sub pragul de 4 lei/euro.

Este drept