Cei pe care destinul i-a hărăzit să se nască sau să-şi petreacă o bună parte a copilăriei şi adolescenţei lor în peisajul mirific al Brăilei, i-au purtat în cuget şi simţire o intensă amintire, o nostalgie a trăirilor de odinioară în ambianţa insolită a portului dunărean, în încântătoarele alei din Grădina Mare şi Parcul Monument, a promenadei pe sub salcâmii de pe strada Regală. Mulţi prestigioşi scriitori, oameni de cultură şi de ştiinţă, ca Panait Istrati, Perpessicius, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Mihail Crama, Mihu Dragomir, N. Carandino, Fănuş Neagu, Gabriel Dimisianu, Tudor Octavian, care au întrupat spiritualitatea şi creativitatea brăileană, ne-au transmis prin opera lor mărturii de profundă vibraţie afectivă.

Alături de aceştia, în ultimele decenii s-a impus o nouă generaţie de scriitori, cercetători şi muzeografi care s-au dedicat cu pasiune şi deplină competenţă relevării trecutului istoric al Brăilei, evocării aspectelor monumentale şi pitoreşti ale oraşului, prezentării contribuţiilor brăilene actuale la evoluţia literaturii, culturii, artei şi ştiinţei româneşti. Amintim lucrări valoroase şi interesante, ca Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, Brăila în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe şi Florica Gorincu, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până la 1540 de Ionel Cândea şi Valeriu Sârbu, Teatru la Brăila 1832-1915 de Maria Elena Teodorescu, Stradele Brăilei de Ioan Munteanu, Scriitorii brăileni de azi de Aurel M. Buricea.

Cu puţin timp în urmă am avut prilejul să parcurg o nouă şi remarcabilă sinteză documentară, intitulată Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre de Valeriu Avramescu, editată de Muzeul Brăilei şi Editura Istros. Lucrarea are un specific aparte, mai puţin obişnuit. Aşa cum precizează prof. univ. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăil