Un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung la psiholog pentru anxietate. Cu toţii ne temem de ceva. Anxietatea reprezintă o dimensiune normală şi pozitivă a vieţii umane. Ea nu devine patologică decât în momentul în care depăşeşte un anumit prag, definit pe baza unei modificări substanţiale a calităţii vieţii, cum ar fi retragerea din viaţa socială şi profesională, alcoolismul, dependenţa de medicamente, conflictele conjugale, depresiile, ducând chiar la creşterea mortalităţii prin suicid. Toate acestea pot deriva foarte uşor din probleme aparent minore, temeri obişnuite pentru ceilalţi.

Tensiune continuă

Anxietatea este o teamă difuză, fără un obiect bine precizat, o stare de tensiune continuă, în care persoana respectivă aşteaptă ca un eveniment negativ să se producă. „Persoanele care suferă de această boală îşi fac de multe ori griji fără un motiv real, iar când scapă de un motiv de teamă, îşi găsesc altul”, explică psihologul braşovean Iuliana Gorea. De aceea, de cele mai multe ori, persoanele anxioase nu pot niciodată să se relaxeze şi se simt mai tot timpul epuizate.

Hipersensibilitate

Anxietatea determină şi o stare de hipersensibilitate şi persoanele care suferă de aceste tulburări nu se simt aproape niciodată în largul lor. „Dintre simptomele care însoţesc anxietatea, cel mai frecvent sunt întâlnite tensiunea în jurul gâtului, a cefei şi a spatelui, diaree cronică, insomnii şi coşmaruri. Deseori, aceste persoane au palmele umede şi transpiră frecvent”, aminteşte psihologul. De asemenea, pot prezenta hipertensiune arterială, puls accelerat, tulburări respiratorii sau palpitaţii, fără un motiv de natură fiziologică.

Teama de spaţiile deschise

Ansamblul tulburărilor anxioase, reprezentat de obsesii, fobii, anxietate generalizată sau stresul post-traumatic, afectează viaţa a 14,6% din totalul populaţiei. S