Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi “arbitrul” disputei dintre România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră, a anunţat astăzi că a ajuns la o decizie definitivă în dosarul citat, urmând să o comunice oficial pe 3 februarie. Sursa: Agerpres

Diferendul dintre Bucuresti si Kiev poartă în subsidiar interese economice enorme. O zonă de 12.000 de kilometri pătraţi, rezerve de hidrocarburi însumând 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol „aşteaptă” exploatarea. Insula Şerpilor, adesea invocată în cadrul procesului, nu face obiectul diferendului, urmând să rămână, indiferent de verdictul final, sub aripa ucraineană, aşa cum s-a stabilit prin Tratatul de Cooperare semnat în 1997 între România şi Ucraina.

Procedurile juridice au fost demarate de ţara noastră spre sfârşitul lui 2004, în 16 septembrie, când România cerea Curţii să ia măsurile legale împotriva Ucrainei , solicitând “instituirea unui hotar maritim unic între cele două ţări, prin delimitarea platoului continental şi a zonelor economice de exploatare exclusivă”. România îşi baza cererea în prevederile Tratatului de Cooperare şi Bună Vecinătate semnat cu Kievul pe 2 iunie 1997, prin care cele două ţări se angajaseră să găsească o soluţie la problema menţionată.

Audierile şi pledoariile celor două părţi implicate s-au desfăşurat în septembrie 2008, trezind controverse şi pasiuni. Echipa României a fost condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de agent al României la Curtea de la Haga.

Istoria unui conflict

Diferendul cu Kievul nu este unul recent. El datează încă din 1967, iar prima parte a delimitării maritime dintre România şi Ucraina e şi mai veche. În 1949 se tra