"Ingerul meu, viata mea!" a strigat, zguduit de durere, Cristian Verbuncu, cuprinzand micul sicriu alb, usor ca un fulg in bratele celor care il purtau, la iesirea din bazilica Santa Maria Regina Pacis din Ostia, langa Roma.
Dincolo de lemnul alb, se afla corpul neinsufletit, mistuit de flacari, al fiului sau de numai trei ani, Daniel Cristinel. Asa au fost inmormantati azi la Roma, Dorina si fiul ei, Cristinel Verbuncu… la 23 de zile de la tragica lor moarte, care a zguduit opinia publica din Italia.
Cei doi si-au pierdut viata arsi de vii intr-o baraca de lemn construita la periferia Romei, in dimineata de 26 decembrie 2008, a doua zi de Craciun.
Ramona Badescu
Un moment nesfarsit de reculegere
Cu numai cateva minute inainte, aproape 150 de persoane, rude, prieteni si simpli cetateni, romani si italieni, preoti, oficialitati, ziaristi au tinut un lung si coplesitor moment de reculegere. Apoi, cei prezenti s-au perindat in fata celor doua sicrie alaturate: o mama si un copil care zambesc cu inocenta din doua fotografii, impreuna in timpul vietii, impreuna pe ultimul drum. Au ingenunchiat, au imbratisat si au sarutat cele doua sicrie, cei mai multi cu ochii plini de lacrimi.
"Au venit in Italia visand la o viata mai buna"
Slujba de inmormantare a fost oficiata de un sobor de 4 preoti, condusi de parintele George Militaru, preotul Parohiei Ortodoxe Romane din Ostia. In cursul slujbei, a fost citit si pasajul din Evanghelia Sfantului Ioan, destinata pruncilor.
"Daniel Cristinel si Dorina au venit aici cu visul unei vieti mai bune", a spus parintele Militaru. "Viata unui emigrant este asemanatoare drumului crucii infruntat de Mantuitorul Iisus Hristos. Fiecare lasa in urma propria patrie, locurile unde s-a jucat, copil fiind, locurile unde s-a bucurat chiar in saracie. Ajuns pe pamant strain, el i
