Mai mult decât un oraş, Las Vegas a fost întotdeauna o stare de spirit, o metaforă: capitala viciilor, regatul efemerului, tărâm al viselor şi al jocurilor de noroc.

Când criza economică a îngenuncheat metropolele americane, a lovit şi „oraşul tuturor posibilităţilor“, Las Vegas. Acest fapt s-a transformat într-o traumă colectivă pentru toată ţara. „Recesiunea înseamnă criză de identitate pentru Las Vegas“, explică Associated Press într-un amplu reportaj preluat de zeci de ziare din toate colţurile lumii. Şi asta pentru că din 1885, de când a fost fondată de mormoni, în Deşertul Nevada, metropola ocupă un loc cu totul special în imaginarul colectiv american. Pe lângă faptul că a inspirat sute de filme intrate deja în istoria cinematografiei, precum „Propunere indecentă“, „Viva Las Vegas“ sau „Ocean’s Eleven“, „capitala jocurilor de noroc“ rămâne singurul loc de pe planetă unde prostituţia e legală. Aici s-au reprodus de la Piaţa San Marco şi Turnul Eiffel, până la Piramidele lui Keops, Kefres şi Mikelinos. Tot aici este posibil să divorţezi şi să te căsătoreşti la orice oră.

Un oraş înfloritor

Dezvoltarea din ultimele două decenii părea de neoprit. Rata şomajului era una dintre cele mai mici din ţară, macaralele şi şantierele erau prezente la tot pasul. Cei peste 40 de milioane de vizitatori care ajungeau anual aici aveau posibilitatea să se cazeze în cele 140.000 de camere de hotel, care de care mai luxoase şi mai extravagante. Ca să nu mai vorbim de cele zece şcoli noi, inaugurate anual pentru a face faţă valului uriaş de emigranţi - săraci şi bogaţi, de culoare, albi, hispanici sau asiatici - atraşi de mirajul unui post sigur de muncă şi al unei vile cu palmieri şi piscină pentru toată lumea. Însă, la jumătatea anului trecut, roata norocului a început să scârţâie. Brusc, preţurile caselor s-au prăbuşit. Primul care şi-a trimis an