Sunt o cititoare fidela a revistei "Formula AS".
In 2003 am citit intr-un numar al revistei un articol despre d-l Gabi Dutchevici si echipa sa de la "Jiko Romania". Am fost atat de impresionata, incat am rupt foaia din ziar si am pastrat-o la indemana, gandindu-ma ca poate, nu se stie cand, voi avea nevoie de ea. Din nefericire, in anul 2006 a venit vremea sa caut acea foaie. Sotul meu avea hernie de disc si dureri groaznice, iar eu hipotiroidism. Ne simteam amandoi foarte rau, in ciuda tuturor tratamentelor. Am sosit vara in Bucuresti - fara prea mari sperante sotul meu, dar cu multa incredere eu. Simteam ca ceva se va schimba de atunci incolo. Si asa a fost! Dupa 12 sedinte de Reiki si analizele refacute acasa, eram amandoi complet sanatosi. Dupa noi, au mai urmat alti prieteni sau cunostinte, care - la fel ca si noi - s-au simtit bine dupa tratamentul Reiki.
In 2007 s-a nascut baietelul nostru, perfect sanatos, dar la varsta de trei luni si jumatate a fost diagnosticat cu o forma de epilepsie. Din acel moment, cerul s-a prabusit peste noi. Eu nu mai puteam functiona normal, decat cu 5-6 pastile de Extraveral pe zi. Am hotarat sa venim din nou in Bucuresti. De data asta, stiam ce ne asteapta, eram amandoi convinsi ca totul va fi bine din nou, totusi am ramas din nou uimiti de rezultate. Dupa 3-4 sedinte de Reiki, fiul nostru, in varsta de 5 luni, nu mai plangea aproape deloc, nu se mai trezea plangand, nu mai avea aproape nici un simptom din cele pe care le avusese la venirea noastra aici. Era vesel, statea si se juca singur, radea... Pentru prima data dupa multa vreme, eram si eu capabila sa ma uit la fiul meu ca la un copil sanatos. In plus, am fost si eu initiata de catre d-l Gabi Dutchevici in practicile Reiki, pe care i le voi face fiului meu si mie personal, cand voi ajunge acasa. In prezent nu mai iau calmante, ma simt excelent si am multa i
