Datoriile din mineritul oltean au ajuns afaceri pentru băieţii deştepţi. O tranzacţie între două societăţi deţinute de stat, ICM SA şi CET Govora, a îmbogăţit un executor judecătoresc cu peste un milion de euro.Pentru a înţelege amalgamul de relaţii dintre firmele ce acţionează în sectorul minier din Oltenia, trebuie să ne întoarcem cu cinci ani înapoi, când Compania Naţională a Lignitului Oltenia „s-a spart“ în mai multe societăţi. De acolo a început nebunia. Anul de graţie 2004. Prin HG nr. 103, guvernarea PSD a decis ca toate datoriile către stat ale CNLO, în valoare de peste două miliarde de lei, să fie transferate către o nouă entitate, Societatea Comercială pentru Închiderea - Conservarea Minelor (ICM) SA. În schimb, bunurile au luat calea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, societate nou-creată. Odată cu datoriile, ICM a preluat în 2004 şi creanţele pe care fostul CNLO le avea de recuperat de la Complexurile Energetice Turceni (120 de milioane de lei), Rovinari (82 de milioane de lei), Craiova (5,3 milioane de lei), CET Govora Vâlcea (100 de milioane de lei) şi CET Halânga (Braşov) în contul cărbunelui livrat. În total, era vorba despre aproximativ 300 de milioane de lei. Ca să fie tacâmul complet, un an mai târziu, parlamentul a dat o lege, 243, prin care creanţele preluate de ICM urma să fie transformate în acţiuni la societăţile debitoare. Dacă procesul de conversie ar fi avut loc, ICM ar fi trebuit să deţină cam o treime din capitalul social al celor două complexuri, considerate de importanţă strategică pentru sistemul energetic naţional. Acţiunile... acţiunile... cât fac? Situaţia s-a complicat în anul 2006, când două firme private, ITUC INDUSTRY SA Motru şi SC ARC SA Târgu Cărbuneşti, au cerut falimentul ICM SA. Datoriile către prima firmă, în valoare de câteva sute de milioane de lei vechi, au fost achitate. În cauză a rămas doar ARC SA, societa