Nenorocirea despre care o să vă povestim acum, la 20 de ani de la producerea ei, a ajuns pe masa judecătorilor Secţiei a II-a Penală a TMB. La vremea aceea, nimeni n-a şoptit o vorbă, pentru că era ceva de neimaginat ca prin Bucureşti să circule un negru înarmat cu un pistol, care împuşca lumea pe stradă...
Era de Crăciun, în 1988, era trist tare pe atunci în Bucureştiul îngheţat, gospodinele se apucau să-şi fiarbă piftia de pe la 2 noaptea încolo, când aveau gazele presiune, asta doar dacă au pus mâna în ajun pe niscaiva adidaşi... Desigur, adidaşii se găseau în toiul verii, dar tocmai în sezonul piftiei deveneau marfă de contrabandă. Vă mai spun doar că piftia se închega rapid pe masa din sufragerie, la 14 grade, cât înregistra termometrul într-un apartament obişnuit din Colentina sau din Berceni.
Studenţii aveau vacanţă de iarnă, în mod normal fugeau toţi din oraş la bunici, la ţară ori luau "trenul schiorilor", personalul cu ţurţuri la ferestre care ducea batalioane de tineri pe Valea Prahovei, nu contează cât costa biletul, că toată lumea mergea cu naşul, se făcea chetă 10 lei de căciulă. În vremea asta, în Regie rămăseseră să petreacă Ajunul Crăciunului... studenţii musulmani din statele cu care România avea contracte de şcolarizare. Şi nu erau deloc puţini. Se uitau la casete video şi beau băuturi din acelea interzise de Coran. La conaţionalii săi din Regie venise să petreacă, de la Cluj, somalezul Yusuf Osman Mire. În ziua de 23 decembrie 1988, studentul în anul IV la Agronomie cinstise tărie la Intercontinental, apoi nişte vinişor în Regie. Teribila veste care i-a dat viaţa peste cap i-a venit din Anglia. Mătuşa lui din Londra l-a anunţat pe Yusuf că părinţii săi au fost ucişi în războiul civil care îi mistuia de ani buni ţara natală...
Studentul a ajuns numai el ştie cum la căminul-hotel al ASE, la com
