Competiţiile şcolare cu taxă s-au înmulţit, tolerate de profesori şi susţinute pecuniar de familiile copiilor. Sursa: Feri Predescu

Concursurile şcolare s-au înmulţit în ultimii ani precum ciupercile după ploaie. Cauza nu o reprezintă spiritul competitiv al elevilor, ci, mai degrabă, alergătura profesorilor după bonificaţii menite să le îngreuneze salariul. Totul având drept materie primă creierele din primii ani de şcoală şi darea de mână a părinţilor.

Deşi învăţământul în România e gratuit, participarea la cele mai multe concursuri nu scade sub taxa de 10 lei, bani pe care copiii îi achită fără a primi vreo chitanţă. Mai mult, în schimbul participării, micuţii nu primesc mai mult de o diplomă, în cazul ocupării unui loc pe podium.

Plată şi pentru absenţi

Metoda de organizare a unui concurs este descrisă ca o maşinărie de făcut bani, pe didactic.ro, locul virtual de întâlnire a cadrelor didactice din ţară. „Nişte băieţi isteţi pun de o fundaţie, încheie un acord de parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi apoi organizează concursul. Pentru aceasta, în Comitetul de organizare, e musai să fie cooptat şi un inspector de specialitate. Se porneşte maşinăria: se trimit anunţuri în toate şcolile, educatorii şi profesorii se transformă în agenţi comerciali. Profesorul adună banii de la copii şi-i predă fundaţiei, fără să i se elibereze vreo chitanţă. Taxa îşi urmează drumul ei firesc şi se redistribuie. Oare cui?“.

Scenariul e confirmat şi de Nadia Ciochină, o învăţătoare din Piteşti. Aceasta povesteşte cum, pentru Concursul Naţional „Evaluare în Educaţie“, a adunat de la elevii doritori, din clasa a II-a, câte 20 de lei. „În momentul în care am achitat banii de concurs, nimeni nu ne-a dat vreo chitanţă pentru sumele depuse. Gândiţi-vă că numai la nivelul judeţului Argeş au participat sute de copii! Mai mult, n