Ce sta in spatele unei crime oribile, ca aceea comisa de Florin Astefanoaei, care asta-vara si-a decapitat mama, intr-un bloc din Iasi, si i-a pus capul la pervaz? Sau ca aceea comisa de o femeie din Iasi, Luminita Solcan, care in 2005 l-a injunghiat mortal, in gat, in timpul slujbei religioase, in fata a mii de credinciosi, pe celebrul calugar Roger, din Franta? Sau ca aceea a unei profesoare, Ramona Croitoru, de la un liceu de elita din Iasi, care acum trei ani l-a ucis pe invatatorul din satul natal, socandu-si colegii de cancelarie si pe toti cei care au cunoscut-o?

Toti acestia au fost diagnosticati in trecut cu tulburari psihice, dar dupa ce au iesit de pe poarta Spitalului de Psihiatrie Socola nu au mai fost in evidentele nimanui care sa le monitorizeze starea de sanatate. O responsabilitate pentru aceste crime o poarta si sistemul de sanatate mintala din Romania.

Putini romani nu au auzit de teribila crima care a tulburat linistea Iasiului in seara de 3 iulie 2008. Stirea ca un barbat de 39 de ani si-a decapitat mama, i-a pus capul la pervaz, dupa care s-a aruncat de la etaj in incercarea, ratata, de a se sinucide a circulat pe toate canalele. S-a aflat apoi ca Florin Astefanoaei a fost lipsit de discernamant in momentul comiterii crimei si ca e un vechi pacient al Spitalului de Psihiatrie Socola din Iasi, fiind internat aici in cursul anului 2002 si diagnosticat cu schizofrenie. De atunci si pana acum s-au scurs insa sase ani: un rastimp despre care nicio institutie medicala sau sociala din Romania nu poate spune nimic privind starea de sanatate sau tratamentul celui devenit criminal in timpul unui delir. Florin Astefanoaei a convietuit in acest rastimp cu mama lui pana cand vocile din mintea sa i-au "comandat" sa o ucida. Daca nu ar fi comis crima, acest om grav bolnav - despre care vecinii de bloc au povestit ca inainte nu era deloc violent