Vladimir Tismăneanu: "Într-o cultură politică democratică, argumentul raţional este fundamental pentru valoarea şi eficienţa dezbaterilor publice."

Ceea ce înseamnă să ne facem temele, să citim documentele despre care ne pronunţăm, să abandonăm amatorismul orgolios şi veleitarismul cu aplomb. Este aşadar nevoie să se renunţe la acea ispită „lăutaristă“ deplorată de C. Noica. Constituţia actuală, cu amendamentele introduse acum câţiva ani, rămâne una a unei epoci de tranziţie şi plăteşte tribut fixaţiilor primei perioade a FSN, dominată de Iliescu şi partizanii acestuia. Simplu spus, este cazul să recunoaştem că au existat trei republici în România (cu mari ezitări o includ pe aceea dintre 1947 şi 1989). Deci, prima fictivă, cu ale sale „constituţii“ examinate într-un subcapitol al Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste. A două a fost cea instalată după căderea regimului Ceauşescu, reprezentând toate ambiguităţile tranziţiei restauratoare. În fine, a sosit momentul unei constituţii a celei de-a treia republici, deci a unei ţări în care s-a realizat consolidarea democratică şi care face parte din UE şi NATO. Reforma sistemului politic şi administrativ se impune ugent pentru a ieşi din acea stare de inerţie, corupţie şi cinism, care nu face decât să împiedice dezvoltarea structurilor sincrone cu priorităţile europene, inclusiv în planul sănătăţii, al descentralizării, al educaţiei.

Ar fi fost normal ca lansarea Raportului Comisiei de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional să provoace reflecţii serioase. Scris de oameni cu competenţe academice recunoscute pe plan naţional şi internaţional, Raportul beneficiază şi de două scurte introduceri semnate de preşedinţii de onoare ai Comisiei, profesorii Aurelian Craiutu (Indiana University) şi Mattei Dogan. Ambii sunt respectaţi interpreţi ai dinamismului politic demo