Prima stire stiintifica importanta a anului 2009 a venit din domeniul biologiei moleculare. Astfel, un articol din revista Nature anunta crearea in conditii de laborator a unui minuscul fragment de ARN (Acid RiboNucleic) care avea insa calitatea de a se autoreproduce.
Cercetatorii au anuntat ca acesta este doar primul pas dintr-un drum mai lung, la al carui capat sta crearea unor forme de viata artificiale mai complexe.
Despre ce este vorba? Cercetatorii de la Institutul Scripps au reusit sa creeze catalizatori ARN care s-au putut combina intre ei in momentul in care acestora le-au fost furnizate elementele constructive necesare. Cum “enzimele” de ARN obtinute nu au fost perfecte, perechile originale de ARN s-au reprodus dar au si suferit mutatii spre forme noi, modificate. In final, enzimele obtinute au variat in functie de amestecul si concentratia diferitelor tipuri de ARN introduse initial in reactie.
Am stat de vorba cu Mihnea Bostina de la Harvard Medical School pe aceasta tema. L-am invitat sa raspunda, intai de toate, la intrebarea “ce inseamna de fapt viata”? MB. Depinde foarte mult din ce perspectiva privim.
Din punct de vedere fiziologic trebuie sa avem un sistem care se misca, creste, se inmulteste, mananca etc. Din punct de vedere biochimic, trebuie sa avem informatie transmisibila ereditar plus un metabolism guvernat de enzime (molecule cu rol de catalizator, care cresc dramatic viteza cu care au loc reactiile chimice). Din punct de vedere genetic ne gandim la un sistem viu ca la un sistem capabil de evolutie prin selectie naturala. Pe de alta parte, din punct de vedere metabolic intelegem un sistem avand o membrana, care schimba material cu mediul. Daca privim din perspectiva termodinamica, intelegem un sistem care produce ordine (sau informatie), adica o descrestere a entropiei la nivel local, in schimbul cres
