După euforia inaugurării, noul preşedinte ales al Statelor Unite, Barack Obama, a intrat ieri în pâine, cu mult elan, arătându-le americanilor că vrea să se ţină de cuvânt, în tot ce le-a promis. "Cel mai puternic om al planetei" a împărţit însă lumea întreagă în optimişti şi sceptici, în privinţa posibilităţilor de realizare a planurilor sale.
Majoritatea liderilor politici din lume au privit cu încredere şi speranţă învestitura lui Obama, însă alţii se îndoiesc de capacitatea lui şi a echipei sale de a face faţă provocărilor imense, mai ales politice, militare şi economice cu care se va confrunta, o parte din acestea fiind "moştenirea grea" a mandatului lui George Bush, ca războaiele din Irak şi Afganistan.
Fostul secretar de stat în Administraţia Clinton, Madeleine Albright, a declarat marţi, cu ocazia învestirii lui Obama:
"Nu am văzut niciodată comunitatea internaţională să aibă atât de multe aşteptări de la alegerea unui preşedinte american". Pentru premierul britanic Gordon Brown, alegerea lui Obama înseamnă, deopotrivă, "un nou capitol în istoria americană, dar şi în istoria lumii", iar pentru preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, un prilej de "regăsire a unui consens moral". Preşedintele francez Nicolas Sarkozy e hotărât "să lucreze mână-n mână" cu Obama, pentru a înfrunta împreună "provocările imense din lume", cum sunt criza financiară, situaţia din Orientul Mijlociu şi cea din Afganistan. La această luptă s-a oferit să pună umărul, fără rezerve, şi premierul italian, Silvio Berlusconi. Din Europa de Est, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, i-a cerut lui Obama să continue eforturile începute de George Bush, de a face lobby pentru primirea Ucrainei în NATO, iar preşedintele polonez, Lech Kaczynski, speră că noul preşedinte al SUA nu va renunţa la proiectul instalării scutului antirachetă american în Europa.
@N