- Diverse - nr. 243 / 23 Ianuarie, 2009 Stramosii nostri daci, la nasterea copiilor se intristau, iar la moarte se veseleau pentru ca scapau de grijile vietii. Gandindu-ma ce sa spun la mormantul profesorului Gheorghe Babuciu, din multitudinea de "Laudatio", am ramas la poezia de debut a lui Mihai Eminescu, "La mormantul lui Aron Pumnul". Eu n-am zis la moartea profesorului Gheorghe Babuciu, ci la mormantul lui Gheorghe Babuciu. Profesorul Gheorghe Babuciu, colegul nostru de scoala, n-a murit, el a plecat la ceruri, a plecat doar fiziceste. El a ramas si va ramane prin ceea ce a facut in lumea asta pamanteana, incercat de atata rautate, de atata egoism, de atata invidie si de atata necredinta. El s-a inaltat la ceruri de Boboteaza, dar el este aici cu noi. A plecat, dar a lasat doi copii buni, harnici, destepti si frumosi: Monica si Mihai, carora le-a fost dascal. Profesorul Gheorghe Babuciu a lasat in urma sa patru volume de poezii. Iata, Ghita, ca si Ion Barbu (Dan Barbilian), a imbinat matematica cu poezia in mod stralucit. Donandu-mi mie si donand scolii cartile sale, am incercat sa-i aranjam o intalnire sub auspiciile Astrei, aici, la noi acasa, la Capusul de Campie, la Iclanzel, dar… n-am reusit. A fost prea tarziu. Dascali, elevi, cetateni ne-am adunat intristati la capataiul profesorului poet. Ii promitem lui Ghita ca si post-mortem ne vom intalni. Cu el si cu poezia sa. Rememorez personalitatea colegului nostru si pentru a sublinia un fapt de un rar umanism. Profesoara Aurelia Fratean l-a gazduit, l-a ingrijit si i-a facut toate cele necesare pentru o inmormantare crestineasca. Ea, Aurelia, ne-a dat o lectie de viata, de mare noblete sufleteasca! Cinste ei si copiilor ei! Bunul Dumnezeu sa-l aiba in paza Lui pe Gheorghe Babuciu! "Credinta este pasarea care canta cand zorii n-au aparut inca", scria Rabindranath Tagore. MIHAI STAVILA - Diverse - nr. 243 / 2