Doi tineri arhitecţi au propus un proiect de reţea de trenuri rapide în Capitală, care ar putea lega municipiul de oraşele din jur şi ar reduce traficul.
Maximum 30 de minute de la Gara de Nord până la Aeroportul „Henri Coandă“. Pentru cei care locuiesc în Bucureşti, acest timp pare desprins din cărţile SF. Pentru Andrei Egli şi Andrei Fufezan, doi tineri arhitecţi români, este, însă, un timp mai mult decât realizabil.
Asta datorită proiectului TER (Tren Expres Regional) pentru Bucureşti, care presupune construirea a cinci magistrale de transport feroviar, plus încă una reprezentată de linia de centură, menite să asigure des congestionarea traficului ru tier, prin crearea de legături între punctele de maxim interes din oraş, dar şi prin faptul că distanţe medii ar putea fi parcurse într-un timp mult mai scurt, iar localităţile limitrofe Capitalei vor fi conectate cu oraşul.
Investiţie de un miliard de euro
Valoarea proiectului a fost aproximată de cei doi arhitecţi la un miliard de euro, iar liniile ar putea fi gata în doi ani, dacă s-ar lucra în paralel la ele, sau în cel mult patru ani, dacă lucrările se vor face pe rând.
TER Bucureşti ar urma să folosească o infrastructură existentă deja în proporţie de 90%, ceea ce nu presupune exproprieri şi nici demolări. Nu va încurca traficul, pentru că nu va intersecta decât foarte puţine străzi, şi acelea ar fi dintre cele mai puţin tranzitate. Fiecare dintre linii are la capăt o staţie de metrou, astfel încât legătura cu oraşul să fie cât mai uşor de făcut. Un alt avantaj pentru oraş este faptul că TER Bucureşti nu poluează, trenurile fiind electrice.
T3 pune probleme
Proiectul TER propune cinci linii de transport, numerotate în sens invers acelor de ceasornic, de la T1 la T5, şi o a şasea, numită TC (de la centură). T1 leagă Gara de
