- Editorial - nr. 243 / 23 Ianuarie, 2009 Intr-una din serile trecute, ascultam, la Radio Romania Actualitati, una dintre superbele lectii de adevarat patriotism, de adanca traire nationala, oferita de domnul Ilie Badescu, seful Sectiei de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, al Institutului de Sociologie al Academiei, rector al Universitatii Romanesti. O superba lectie despre taranul roman, despre globalizare, despre credinta. Taranul _ spunea domnia sa _ vede in bobul de grau chipul Domnului. Bobul este si Maica Domnului, in armonie universala cu natura. Exista o filosofie romaneasca extrem de rafinata! "Atunci cand in lume nu vor mai fi tarani _ spunea Paul Anghel _, ea va fi condamnata la infrangeri definitive!". Din pacate, putini mai sunt azi adevaratii tarani-tarani prin satele noastre, cu toata prezenta satului in istorie. Altii sunt actorii de azi pe scena satului, prin care universul real taranesc cuprinde, de fapt, doar 30%. Doar pensionarii, preotii, doctorii _ pe unde mai sunt! _, somerii fugiti de prin orase si prea putini reali truditori ai pamantului mai sunt azi prin satele noastre, parca tot mai pustii. Taranul, tot mai stramtorat, este exclus de peste tot. La fel si fiii lui. Oamenii isi iau lumea in cap si pleaca, unii cat vad cu ochii, prin Spania, prin Italia, prin Germania, prin Ungaria, amintind de migratia fortei de munca din Ardeal spre America anilor 1900-1918. Fara satul traditional nu mai putem vorbi despre marele folclor, deformat substantial azi in mass-media. Apoi, de cate ori a fost vazut pe la televiziuni realul taran al satului de azi? Totul trebuie privit prin ochii credintei! Iar in "teologia crizei", dupa opinia lui Ilie Badescu, un loc aparte revine si "teoriei valorii" a academicianului Postolache. Criza in care se zbate omenirea dovedeste ca lumea rurala este decuplata de toate, intr-un univers fara contacte, fara lega