În ianuarie 1989, ziarul România liberă anunţa constituirea, "în oraşul de la poalele Cozlei", a Alpin-Clubului "Petrodava", "prima grupare de performanţă a sportului alpin din judeţul Neamţ".
Înfiinţarea Clubului Petrodava era doar o formalitate juridică, deoarece acesta exista de facto încă din 1986. La momentul înfiinţării acestuia, clubul avea circa douăzeci de membri, după cum ne-a relatat Sorin Hârjete, membru fondator al Petrodava. "Participanţii la festivitatea de constituire a clubului tineri muncitori, ingineri, elevi, au ţinut să-l aleagă drept preşedinte de onoare al clubului (sic!) pe medicul Gh. Iacomi, un vechi şi devotat prieten al munţilor şi îndeosebi a Ceahlăului (sic!)", notează România liberă.
Alpin-Clubul Petrodava aparţinea de agenţia BTT Neamţ, ne-a povestit Sorin Hârjete, şi, deşi teoretic astfel de asociaţii erau apolitice, majoritatea activităţilor pe care le organizau şi la care participau se făcea "sub egida" Partidului Comunist Român şi a Uniunii Tineretului Comunist, iar directorul BTT Neamţ era membru activ al Comitetului Central al UTC. În 1989, îşi aminteşte Hârjete, clubul a fost obligat să monteze plăcuţe aniversare cu Congresul al XIV-lea pe cele mai înalte culmi din munţii României. "Ne-au zis că, dacă vrem să avem activitate şi la anul, trebuie neapărat să mergem să punem plăcuţe cu Congresul al XIV-lea al partidului pe Vârful Moldoveanu iarna. Era deja o încercare de alpinism. Abia în două zile am reuşit să ajungem pe Vârful Moldoveanu, pentru că am prins şi viscol şi avalanşe. A fost destul de greu", ne spune Sorin Hârjete. Plăcuţele erau din aluminiul gravat, iar "acţiunea" punerii acestora s-a desfăşurat sub forma unui concurs. "Concursul era de genul ăsta: noi, cei din Moldova, am pus pe vârful Ocolaşul Mare din Ceahlău, cei din Ardeal au pus în Retezat, pe vârful Peleaga, care are o al
