În acea zi, pentru câteva ore, în toate provinciile ţării, din Dobrogea până în Ardeal, "oamenii muncii", "uniţi în cuget şi-n simţiri", au fost chemaţi să serbeze 130 de ani de la unirea Principatelor Române. Cifră rotundă şi nimerit prilej pentru marcarea evenimentului prin "manifestări politico-educative şi cultural artistice".
În Bucureşti, la Muzeul de istorie şi artă al municipiului, istorici, cercetători, cadre didactice şi oameni de cultură au participat in corpore la simpozionul "Rolul Bucureştilor în înfăptuirea Unirii de la 1859". Cine-ar fi îndrăznit să absenteze? La Biblioteca "I.L. Caragiale" s-a lansat şi dezbătut volumul "Idealuri sociale şi realităţi naţionale". Manifestările ştiinţifice nu puteau ocoli judeţul Vrancea, a cărui reşedinţă se aflase în cărţi pentru titlul de capitala Principatelor. În cinstea evenimentului, vrâncenii au recitat poezie patriotică la Focşani, Panciu, Odobeşti şi Mărăşeşti. Şoimii şi pionerii patriei s-au "produs" artistic la Ploieşti şi Câmpina, "dedicând" desene şi picturi Unirii de la 1859.
Sărbătoarea "micii uniri" a cuprins şi Ardealul. Comitetele de "cultură şi educaţie socialistă" din Abrud, Câmpeni, Zlatna şi Sebeş au organizat şezători literare, spectacole "muzical-coregrafice" şi "medalioane cinematografice". La întreprinderile mecanice din Cugir şi Alba-Iulia, metalurgică din Arad, minieră din Baia de Arieş, şi muncitorii au cinstit evenimentul. La Cluj-Napoca, aniversarea s-a serbat printr-o expoziţie de artă contemporană. Portretul "Lui" şi al "Ei" au fost, desigur, la loc de onoare.
Întrecerile socialiste
Dacă te iei după presă, febra "întrecerilor socialiste" a cuprins fabricile, întreprinderile, comitetele judeţene şi consiliile populare. Planul lor a fost pus la punct încă de la sfârşitul anului 1988. De-atunci, în slujba lor, funcţiona întregul arsenal al prop
