Potrivit dicţionarului, oximoronul este o figură de stil care exprimă o ironie subtilă sau un adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii. De-a lungul timpului, această figură de stil a fost des întâlnită în discursurile marilor personalităţi, care s-au folosit de oximoroane pentru a-şi exprima ideile în mod original.
Un oximoron care a făcut istorie este celebra expresie latină „Festina lente“ - „Grăbeşte-te încet“, care aparţine istoricului latin Suetoniu şi care este un adevărat principiu de viaţă. Mult mai expresivă este confesiunea Avei Gardner, una dintre cele mai frumoase femei din lume, care spunea: „Eu sunt profund superficială“. Cele mai reuşite oximoroane sunt cele încărcate cu o doză bună de umor. „Suntem toţi nişte rataţi sau cel puţin cei mai buni dintre noi“, cum spunea J. M. Barrie, creatorul lui Peter Pan. La fel de ironic a fost şi scenaristul George Kaufman, care afirma: „Când un scriitor descoperă în cele din urmă că nu are nici urmă de talent literar, el are deja atâta succes, încât nu mai poate să se oprească“. Referindu-se la acelaşi subiect, Thomas Mann afirma: „Un scriitor este unul care, pentru a scrie, depune mai multe eforturi decât ceilalţi“. Şi pentru a rămâne în domeniu, nu trebuie omisă nici afirmaţia amuzantă a scriitorului american Ralph Waldo Emerson, care mărturisea cu seninătate: „Cele mai bune idei ale mele sunt furate de la antici“. Astfel de paradoxuri ironice au fost adunate într-o enciclopedie de psihologul american Mardy Grothe, care a reuşit cu „Oxymoronica“ să realizeze o antologie a celor mai adevărate şi amuzante absurdităţi.
Despre dragoste, cu ironie
Temele abordate în astfel de „perle“ lingvistice sunt dintre cele mai variate, subiectul preferat fiind însă de departe dragostea cu toate domeniile conexe: sexul, căsătoria, infidelitatea. „Ai nevoie de m
