Conform unei opinii deja împământenite, lumea ştiinţifică internaţională consideră că procesul transformării maimuţei în om a început undeva în inima continentului african. Câteva descoperiri arheologice făcute în cursul deceniului şase al secolului trecut par să ateste că procesul de hominizare s-a desfăşurat, în paralel, şi pe teritoriul ţării noastre. Cel care a avut şansa de a aduce la lumină acele vestigii spectaculoase este C.S. Nicolăescu-Plopşor, considerat un deschizător de drumuri în cercetarea Paleoliticului din România.

Născut în anul 1900, C.S. Nicolăescu-Plopşor a făcut parte din strălucita pleiadă de arheologi şi istorici formată în jurul lui Vasile Pârvan. Bunicul său dinspre mamă a fost Dincă Schileru, deputat al ţăranilor din Oltenia, cărora le-a câştigat respectul reprezentându-i cu cinste în Divanul Ţării. De-a lungul unei cariere ştiinţifice excepţionale, C.S Nicolăescu-Plopşor s-a implicat, cu rezultate deosebite, în cercetarea aşezărilor preistorice din ţara noastră. Şi, în mod special, în cercetarea vestigiilor din Paleoliticul timpuriu, rămase de pe urma celor mai îndepărtaţi dintre strămoşii noştri.

Personalitate extrem de complexă, el s-a ocupat de studiul tuturor aspectelor vieţii şi civilizaţiei. Ucenicii şi colaboratorii săi apropiaţi relatează că, în cursul investigaţiilor de pe teren, el discuta întotdeauna şi cu localnicii. De la aceştia culegea orice informaţie privitoare la posibila apariţie a unor vestigii străvechi, de la bucăţi de cremene la cioburi de ceramică, obiecte cu totul neaşteptate care puteau să apară în orice moment, chiar şi atunci când oamenii îşi băgau plugurile în ogoare. În plus, ori de câte ori avea ocazia, profesorul aduna “vechiturile” păstrate prin podurile caselor bătrâneşti, de la piese de port popular, la unelte ori piese vechi de mobilier. Era la fel de interes