Dumitru Brânză a preluat conducerea clubului în 2001, când nişte oameni cu bani au decis că este timpul ca Botoşaniul să aibă şi o echipă de fotbal în divizia B. Bărbatul venea din mediul Dumitru Brânză a preluat conducerea clubului în 2001, când nişte oameni cu bani au decis că este timpul ca Botoşaniul să aibă şi o echipă de fotbal în divizia B. Bărbatul venea din mediul privat, după ce mult timp a lucrat la Electrocontact Botoşani, timp în care şi arbitra. „S-a luat echipa de la Dorohoi şi am promovat-o. Din acea vară am schimbat şi numele în FC Botoşani", povesteşte Dumitru Brânză. La început a avut de trecut peste mai multe obstacole. „Mi-a fost greu la început" „Mergeam în deplasări cu pachete de acasă. În divizia C nu am stat niciodată la un hotel. Stăteam numai pe la cămine de elevi sau de nefamilişti", îşi aminteşte directorul FC Botoşani.După o scurtă perioadă, Mitică, cum îi spun oamenii de fotbal din Botoşani, a început să aibă regrete că nu a continuat să arbitreze. „Mi-a fost greu la început, pentru că am trecut dintr-un partid în altul. Dacă înainte eram obişnuit să sancţionez jucătorii, acum trebuia să le rezolv problemele. La început nu îmi plăcea comportarea mea faţă de fotbalişti. Acum sunt bun prieten cu ei şi există un respect reciproc", susţine el. Dumitru Brânză recunoaşte că îi este dor de viaţa de arbitru. „Experienţa acumulată în arbitraj mă ajută foarte mult şi acum în postul de conducere pe care îl ocup în prezent", spune directorul FC Botoşani. Şi-a bătut idolul Botoşăneanul este bun prieten cu fostul arbitru Fane Poienaru. „La şcoala de arbitraj, am fost elevul lui Fane Poienaru. Am învăţat multe de la el şi pot spune că este idolul meu", mai spune Dumitru Brânză. După şcoala de arbitraj şi-a intrat în pâine şi i-a venit rândul să fie tratat aşa cum a tratat şi el arbitrii în perioada cât a fost jucător. „Am luat băta