Senatorului de Dăbuleni, M.Geoană, i-a intrat în cap să repare nedreptatea istorică suferită după unire de Iaşi, capitala Moldovei, eclipsat de Bucureştiul devenit capitală a României. Drept care a acuzat Bucureştiul de aroganţă, dar dacă tot a deschis subiectul, nu numai faţă de Iaşi şi de moldoveni, ci şi faţă de Ardeal şi chiar de Basarabia.

Fără să aibă habar cum stau lucrurile, preşedintele Senatului, care nu ştia unde se află platforma Măgurele, cînd a candidat la funcţia de primar general al Capitalei a dat de înţeles că Bucureştiul a lăsat de izbelişte provinciile istorice. Or nu departe de Bucureşti sînt destule sate a căror sărăcie o întrece pe aceea a unor cătune din Moldova. Chiar şi la marginea Bucureştiului, cînd ieşi cu trenul spre Constanţa vezi nişte chiţimii neverosimil de sărace. Asta cum s-ar putea numi? Aroganţa Bucureştiului faţă de sine însuşi?

Mircea Geoană pare să nu fi auzit nici de eşecul industrializării ceauşiste. În Capitală au fost închise mari întreprinderi care dădeau de lucru navetiştilor din jurul Bucureştiului, dar şi localnicilor. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în ţară, cu efecte mai dure în zonele în care de existenţa unei întreprinderi depindeau veniturile a mii sau zeci de mii de oameni.

Fără să se gîndească la consecinţele vorbelor lui preşedintele Senatului României zădărăşte resentimentele locale împotriva „şmecherilor de Bucureşti”. Mă mir că în elanul său descentralizator Geoană n-a propus mutarea capitalei la Dăbuleni, să-i sature pe bucureşteni de aroganţă.

Senatorului de Dăbuleni, M.Geoană, i-a intrat în cap să repare nedreptatea istorică suferită după unire de Iaşi, capitala Moldovei, eclipsat de Bucureştiul devenit capitală a României. Drept care a acuzat Bucureştiul de aroganţă, dar dacă tot a deschis subiectul, nu numai faţă de Iaşi şi de moldoveni, ci şi faţă de Ardeal şi chiar de Basara