Am avut vreme de doua saptamâni o criza a gazului metan, o criza a relatiilor politice si comerciale dintre Gazprom si sistemele energetice ale mai multor state ale Uniunii Europene, o criza a transportului resurselor energetice. O criza ce a afectat si România. Pentru a afla mai multe, acum, la finalul acesteia, l-am contactat pe consultantul pe domeniul energetic Ioan Roman.
Reporter: Domnule ex-secretar de stat la Industrii, Ioan Roman, cum a iesit România din criza gazelor naturale?
Ioan Roman, consultant energetic: Criza s-a încheiat. A fost o criza eminamente politica. Doar o problema de decizie politica. Din fericire, criza nu a afectat foarte tare România, pentru ca noi, totusi, avem o productie interna de 33 milioane de metri cubi de gaze naturale, iar restul de necesar pentru consum, pâna la 27 milioane de metri cubi, pe zi, l-am asigurat din înmagazinari. Nu trebuie însa sa ne culcam pe o ureche, problemele energiei nu s-au încheiat. Va veni o alta criza, si o alta criza si o alta criza!
Reporter: Va rugam sa intrati în detalii. Mai explicit…
Ioan Roman, consultant energetic: Productia anuala de energie a României a fost în 2008 de circa 60 de terra wati pe ora, din care 57% obtinuti din surse termoelectrice, 27% din surse hidro, 16% din surse nucleare, si, nesemnificativ, înspre zero, din surse regenerabile.
Conform binecunoscutei Decizii 20-20-20 a Comisiei Europene, pâna în anul 2020, tarile din Uniunea Europeana trebuie sa îsi reduca cu 20% emisiile de CO2, si sa îsi sporeasca ratia din energie regenerabila, din total productie, pâna la 20%.
Reporter: Care sunt, de fapt, prevederile ce trebuie sa le cunoastem din aceasta atât de importanta Decizie 20-20-20 a CE?
Ioan Roman: În Uniunea Europeana exista doua tipuri de legislatie: primara si secundara. Legislatia primara are o caracteristica politica si este inclus
