A trecut mai bine de o luna de cand noul Guvern s-a instalat la Palatul Victoria, insa, desi au avut loc foarte multe intalniri cu reprezentantii patronatelor si sindicatelor, bugetul pentru acest an inca nu a fost finalizat.
Bugetul urmeaza sa includa si un plan pentru contracararea efectelor crizei, masurile imediate selectate pana acum avand un impact bugetar negativ de circa 27 mld. lei (aproape 7 mld. euro).
Cel mai mare minus bugetar rezulta din achitarea obligatiilor financiare ale administratiei publice centrale si locale, estimat la 8,04 mld. lei (1,39% din PIB), conform unui centralizator al masurilor anticriza transmis de Ministerul Finantelor catre sindicate si patronate. Urmeaza neimpozitarea profitului reinvestit, cu un impact bugetar de 3,44 mld. lei (0,59% din PIB). Mentinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual va genera un minus la buget de 1,5 mld.lei (0,26% din PIB), iar majorarea salariilor in sectorul bugetar chiar si raportat doar la indicele inflatiei va necesita alte cheltuieli de 1,36 mld. lei (0,28% din PIB).
In timp ce au loc discutii aproape zilnic intre oficialii Executivului si Ministerului de Finante cu reprezentantii patronatelor si sindicatelor, economia reala transmite semnale de alarma - unele companii sunt inchise, altele isi revizuiesc bugetele in scadere, iar numarul disponibilizatilor creste de la o zi la alta.
In schimb, unele masuri incluse in plan nu par sa vizeze criza si nici urgente nu sunt.
Un exemplu in acest sens este introducerea in procedura de urgenta a tichetelor de vacanta, cu un impact bugetar estimat la 2 mld. lei (500 mil. euro), adica cat fac programul Rabla si masura pentru sustinerea producatorilor auto la un loc.
Desi au valori identice, diferenta intre cele doua tipuri de masuri este ca cele destinate sustin
