In plina criza, singura strategie coerenta pare a fi cea a televiziunilor. In timp ce guvernul bajbaie dupa cele 67 de masuri ale planului anticriza, taie 20% din birocratia bugetara de lux, in speranta ca bugetul se va deconecta astfel singur de la acel 7,5% deficit bugetar lasat mostenire de Tariceanu, iar sindicatele propun renuntarea la contractele de drept de autor, singurele care tineau economia gri si nivelul de trai pe linia de plutire, televiziunile mogulilor fac dovada, 48 de ore din 24, a ceea ce inseamna coerenta in urmarirea scopului propus. Adica strategie pe termen lung.
Simpla si pe intelesul tuturor, aceasta poarta un singur titlu: Basescu Dictatorul. Indiferent ce s-ar intampla in tara, pe continent, pe mapamond sau chiar in univers, iata, aglomerat, nu intamplator, de gauri din ce in ce mai negre si mai apropiate de noi, totul, dar absolut totul, are o singura explicatie: Basescu. Demonstratia televizata a fenomenului e fara egal si fara pauze, e un tur de forta inceput acum doi ani si care va lua sfarsit doar odata cu inlaturarea din politica de decizie a Dictatorului.
Agenda partidelor si agenda mogulilor
In primul moment, dupa infiintarea "monstruoasei coalitii" PSD-PD-L, televiziunile mogulizate au avut o ezitare, incercand sa detecteze daca inamicul ramane acelasi sau comanda se schimba. Raspunsul a venit rapid si transant: "Tot inainte, dar mai cu vigoare".
Intrebarea care se impune nu este daca agenda mogulilor TV corespunde celei a politicienilor, ci a caror politicieni si caror partide si grupari. Daca, pana la alegeri, lucrurile erau relativ clare: PSD si PNL, impreuna cu televiziunile, luptau umar la umar impotriva PD-L si a lui Basescu (incercand chiar sa forteze alianta dintre cele doua partide, dupa cum a dezvaluit Hrebenciuc in interviul din revista 22 si Geoana in cel din Evenimentul zilei), acum, teoretic,
