Manifeste şi platforme politice comuniste, ieri, pe ploaie, la mormântul lui Nicolae Ceauşescu. Cei care au venit la mormântul lui Ceauşescu sunt cei care îl regretă pe el, dar mai ales epoca lui. Pensionari şi un singur politician, şeful Partidului Comunist Nepecerist. Ieri, dis-de-dimineaţă, la cimitirul Ghencea s-a ţinut tradiţionala aniversare post-mortem a lui Ceauşescu. Decor: cruci, flori, jerbe, morminte, o iarnă ploioasă ca o toamnă târzie.
Personaje: câţiva cetăţeni liberi ai poporului gâdilat în orgoliu de Silviu Brucan în urmă cu 20 de ani, tămâind începutul de zi. Scenariu: fiecare a venit cu el de acasă. Subiect: „Lasă că vedeţi voi pe dracu’, că dacă mai trăia el, săracu’, ne durea în cot de criză“.
„Or să ne îngroape ăştia pe toţi“
Aleea care ducea spre Capela Cimitirului Ghencea civil era pustie. O ploaie măruntă şi deasă stropea mormintele şi spăla crucile stingând repede lumânările nepuse în candelă. Pitulaţi sub bolta Capelei, printre coloanele groase, câţiva cetăţeni îşi mişcau ritmic picioarele şi suflau în pumni încercând să se încălzească puţin.
În jurul mormântului lui Ceauşescu încă nu era nimeni. Totuşi, cineva se îngrijise să pună trei coroane de flori, între care una cu tricolor era din partea „NPCR“ şi „AS-Scânteia“. Pe mormânt se aranjase un pat din ramuri de brad peste care se răsfiraseră un snop de garoafe roşii.
Din spate, o femeie între două vârste, îmbrăcată în negru, trece ca o nălucă pe aleea îngustă şi aruncă peste umăr: „Lasă, că vedeţi voi pe dracu’, cu criza asta o să jeliţi amarnic vremurile alea. Or să ne îngroape ăştia pe toţi înainte de vreme“.
Ca la un semn, şapte-opt inşi au răsărit ca din pământ lângă candela răposatului. Ploaia le intra adânc în haine, dar efervescenţa verbală şi mai ales locul destinat întrunirii îi înfierbântau p