Pe fondul crizei, s-a diminuat substanţial volumul tranzacţiilor monetare. Se trimit mult mai puţini bani în ţările de origine, se fac tot mai puţine convorbiri internaţionale, iar acest lucru se reflectă în numărul mare de falimente înregistrate. Cele mai afectate sunt centrele care oferă servicii de transfer de bani şi servicii de comunicaţii internaţionale, denumite în Spania “locatoria”, foarte utilizate de către imigranţi.

Potrivit statisticilor, pe fondul crizei financiare, numărul acestor birouri s-a redus la jumătate în ultimele luni. Şi în cazurile românilor, aceste centre erau până de curând folosite pentru a suna acasă sau pentru a trimite bani rudelor din ţară.

Angel Maria Garcia Valens a deschis primul locutorio în Tarragona în anul 2002, iar de atunci a avut numai de câştigat de pe urma afacerii dedicate exclusiv imigranţilor.

În prezent, este proprietara a cinci astfel de locaţii. Criza economică a atins şi afacerea sa, iar acum Angel Maria este nevoită să închidă două dintre sucursale. “Nu mai sunt rentabile. Mulţi imigranţi sunt şomeri, nu au bani nici să trăiască aici”, a declarat ea pentru ziarul “Adevărul”.

Birourile rămase încă deschise se bazează în lupta pentru supravieţuire doar pe clienţii fideli. “Avem un locatorio într-un cartier în care majoritatea clienţilor sunt români. Unul din cinci nu mai trimite deloc bani, iar ceilaţi au redus substanţial sumele trimise”, adaugă Angel Maria.

“E mai rentabil să sun de la cabină”

Stabilit de patru ani în Tarragona, Marcel Nicu este unul dintre clienţii fideli. “De obicei vin seara, după serviciu, pentru a-mi suna familia din Sibiu. Nu am internet acasă şi e mai rentabil să sun de la cabină”, spune Marcel.

Românul admite că sumele pe care le trimite acasă lunar s-au înjumătăţit de când nu mai face ore su