Conopida se presupune că provine din Asia Mică, însă există dovezi legate de cultivarea acesteia în Egipt încă din anul 400 î.d.H. În prezent, aceasta este răspândită în toată Europa. Principalele ţări care cultivă conopidă sunt Italia, Franţa, China, Statele Unite şi India.

Conopida este o plantă anuală din familia verzei. Partea comestibilă o reprezintă mugurii tineri de flori, de culoare albă. Aceştia sunt acoperiţi de mai multe straturi de frunze. Mark Twain spunea despre conopidă, metaforic vorbind, că este „o varză cu studii superioare“, gândindu-se la beneficiile nutriţionale ale acesteia. Conopida nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră de bază. Calităţile sale nutriţionale o plasează printre cele mai sănătoase legume care, printre multiplele sale calităţi, are şi potenţial anticancerigen. Puţini sunt cei care ştiu că această legumă conţine la fel de multă vitamina C ca şi portocalele: 60 mg/100 g. O porţie de 200 g de conopidă acoperă necesarul zilnic de vitamina C şi întăreşte imunitatea înainte de venirea sezonului rece. Conopida este o sursă importantă de acid folic, potasiu şi vitamina B6. Ea este alimentul perfect pentru persoanele care au probleme cu greutatea, cu condiţia ca aceasta să nu fie combinată cu sosuri cu multe grăsimi. 100 de grame de conopidă crudă conţin doar 24 de calorii. Această legumă oferă senzaţia de saţietate datorită fibrelor pe care le conţine (2,5 grame/100grame).

Principalul compus al conopidei este sulforafanul, care contribuie la producerea enzimelor de care organismul nostru are nevoie. Ea conţine şi o cantitate foarte mare de potasiu, vitaminele B, B2, C, calciu, magneziu, dar şi fier. Pentru a beneficia din plin de toate elementele nutritive ale conopidei este bine ca aceasta să fie consumată cât mai repede după ce a fost culeasă, de preferinţă în stare semicrudă sau preparată la abur.

Consumul de