Un acord cu FMI devine o soluţie tot mai probabilă, în contextul lipsei de finanţare şi al majorării deficitelor. Pentru că înţelegerea ar impune condiţii foarte dure, Guvernul ezită să se pronunţe, însă economiştii arată că România are nevoie de credibilitate. România va avea nevoie, în perioada următoare, de o finanţare de 15-20 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor în creştere. Cu toate că pe plan mondial resursele se restrâng, Guvernul susţine că are

Un acord cu FMI devine o soluţie tot mai probabilă, în contextul lipsei de finanţare şi al majorării deficitelor. Pentru că înţelegerea ar impune condiţii foarte dure, Guvernul ezită să se pronunţe, însă economiştii arată că România are nevoie de credibilitate.

România va avea nevoie, în perioada următoare, de o finanţare de 15-20 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor în creştere. Cu toate că pe plan mondial resursele se restrâng, Guvernul susţine că are multe alternative, prima opţiune fiind Uniunea Europeană, apoi Banca Mondială şi, în ultimă instanţă, Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Împrumuturile pe care le poate acorda UE sunt insuficiente – în total 25 de miliarde de euro –, pe măsură ce tot mai multe ţări membre se confruntă cu probleme economice. Din acest motiv, un acord cu FMI este din ce în ce mai vehiculat atât în mediul politic, cât şi în cel economic. Dintre oficialii statului, preşedintele Traian Băsescu a fost singurul care s-a exprimat tranşant, spunând că un acord cu instituţia financiară este ultimul lucru pe care îl va face România. Ministrul finanţelor şi premierul au ezitat să ia o poziţie clară, lăsând deschisă orice variantă.

Şabloanele FMI

În timp ce politicienii sunt reticenţi faţă de o înţelegere cu FMI pentru că iau în calcul mai ales restricţiile pe care le-ar impune în politica fiscal-bugetară, mulţi economişti mizează pe benefic