Stoparea, timp de aproape trei săptămâni, a furnizării de gaze ruseşti a crescut afacerile unor furnizori de păcură ori cărbune şi a repus în discuţie alternativa combustibililor alternativi şi situaţia independenţei energetice a României. Producătorii de energie electrică şi termică din România urmau să folosească, în iarna 2008/2009, circa 3,27 miliarde de metri cubi de gaze naturale (peste o şesime din consumul anual naţional), la care se adaugă 17 milioane de tone

Stoparea, timp de aproape trei săptămâni, a furnizării de gaze ruseşti a crescut afacerile unor furnizori de păcură ori cărbune şi a repus în discuţie alternativa combustibililor alternativi şi situaţia independenţei energetice a României.

Producătorii de energie electrică şi termică din România urmau să folosească, în iarna 2008/2009, circa 3,27 miliarde de metri cubi de gaze naturale (peste o şesime din consumul anual naţional), la care se adaugă 17 milioane de tone de lignit şi 2,2 milioane de tone de huilă (aproape toată producţia internă anuală de cărbune) şi 220.000 de tone de păcură – tot combustibilul utilizat valorând aproximativ 6,5 miliarde de lei.

În primele săptămâni din ianuarie, perioadă în care intrările de gaze ruseşti au fost reduse sau oprite – în total, livrările scăzând cu aproape 200 de milioane de metri cubi -, piaţa locală a energiei a intrat în fibrilaţie. Pe de o parte, importatorii de gaze au suferit pierderi estimate, în funcţie de preţul contractat cu Gazprom, la circa 100 de milioane de dolari, pe de altă parte, termocentralele s-au trezit că sunt obligate să scadă cantitatea de gaze utilizată şi să găsească înlocuitori (acolo unde le permitea tehnologia utilizată).

„Prioritatea este reducerea în continuare a livrărilor de gaze către CET-uri şi înlocuirea cu combustibil alternativ“, spunea, la acea dată, ministrul economiei, Adriean Videanu. În ma