Contractele de drepturi de autor contribuie cu 6,6 miliarde de euro la formarea Produsului Intern Brut. Jurnaliştii şi oamenii de cultură aduc mai mulţi bani statului decât o face industria mineritului. Guvernul discută interzicearea plăţii în regim de drepturi de autor, o măsură care pune în pericol libertatea presei şi a dreptului de expirmare.
Industriile culturale, prin contractele pe drepturi de autor, contribuie cu 5,5% la Produsul Intern Brut, mai mult decât mineritul, a declarat ieri Teodor Paleologu, ministrul Culturii. "Am cerut o evaluare a banilor care vin din cultură şi în curând voi putea da nişte date", a mai spus ministrul. Tradus în bani, procentul avansat de ministrul Culturii înseamnă nu mai puţin de 6,6 miliarde de euro. Tocmai de aceea, ministerul doreşte să schimbe perspectiva conform căreia "cultura e un domeniu care înghite bani", motiv pentru care acest domeniu primeşte "foarte puţin".
Guvernul vrea să modifice plăţile în regim de drepturi de autor, în urma unor discuţii purtate cu sindicatele la Ministerul de Finanţe. Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat că sindicatele au propus, în discuţia de vineri cu premierul Emil Boc şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, să fie eliminată plata prin drepturile de autor.
Hossu a mai spus că această problemă trebuie reglementată, pentru că ea ar putea constitui "o formă de evaziune". Hossu susţine că există anumite categorii de angajaţi, cum sunt contabilii, notarii, arhitecţii, care sunt plătiţi prin contracte pe drepturi de autor, pentru că astfel sunt excluşi de la plata anumitor taxe.
Paleologu a precizat şi că propunerea de încetare a încheierii contractelor pe drepturi de autor nu aparţine Ministerului Culturii şi că "ar fi aberant" ca instituţia pe care o conduce "să aibă asemenea idei". Anterior, reprezentanţii ANAF au precizat că
