Un fost aviator cu picioarele amputate într-un accident de aviaţie se luptă cu statul pentru fiecare procent din pensie, deşi legea e de partea lui.
Pe 13 martie 1958, Vasile Burlacu se afla la bordul Aeronavei Li 2, care trebuia să decoleze de pe Aeroportul Băneasa. Aparatul de zbor a întâmpinat probleme tehnice, iar echipajul a decis să forţeze o aterizare, pe burta avionului, ca să evite o explozie. Decizia a avut urmări de neşters pentru operatorul radionavigant Burlacu. O elice s-a rupt, a intrat în cabina în care se afla bărbatul şi i-a retezat ambele picioare. Pasagerii au coborât în siguranţă, echipajul a fost salvat. Vasile Burlacu a fost singura victimă a accidentului.
Pentru el au urmat luni de spitalizare şi nenumărate operaţii. Acum mai merge, cu proteze, doar pentru că atunci, în ziua accidentului, unui medic care se afla la bordul avionului nu i-a fost teamă şi a intrat în cabină când l-a auzit pe Burlacu ţipând după ajutor. I-a făcut câte un garou la fiecare picior, din cureaua lui şi a victimei, salvându-i astfel viaţa aviatorului.
La 51 de ani de la accident, ochii bărbatului de 82 de ani încă se mai umezesc la amintirea numărului de operaţii şi a pasiunii rămase fără satisfacţie. Însă ce-l amărăşte şi mai tare este faptul că statul îl nedreptăţeşte la plata pensiei.
Pensionat după aceeaşi lege, interpretată diferit
Nedreptatea înseamnă 30 de procente pe care Casa de Pensii Sector 1 nu i le-a dat pensionarului, pentru că a luat în considerare un alt articol din Legea nr. 223/2007, în baza căreia s-a făcut pensionarea.
Vasile Burlacu ar trebui să pri mească, în conformitate cu articolul 49, lit. b), din legea menţionată, 80% din pensia unui comandant de navă. Însă Daniel Vasilescu, şeful Casei Locale de Pensii a Sectorului 1, nu a văzut acest articol, preferând să ignore cer
