Măsurile anticriză se negociază la Ministerul Finanţelor, unde partenerii sociali – sindicate, patronate – vor să impună acţiunile specifice pentru a drena banii din buget. Discuţiile nu sunt simple, deoarece impactul lor economic trebuie cuantificat, iar rezultatele nu par la o primă analiză foarte spectaculoase.

Până acum, Finanţele şi partenerii sociali au convenit asupra a 26 de măsuri anticriză, care vor fi incluse în bugetul din acest an, din planul iniţial de 67 de acţiuni propuse de sindicate şi patronate. Săptămâna trecută, reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor au declarat că măsurile anticriză care vor fi adoptate imediat vor avea un impact bugetar de 3,84% din PIB, iar dacă se adaugă acţiunile propuse aflate încă în discuţii, se ajunge la un total de cheltuieli de 4,6% din PIB. Pentru 18 dintre măsurile aprobate s-a calculat impactul asupra bugetului, respectiv cheltuieli de 19,3 miliarde de lei, reprezentând 3,39% din PIB, şi un plus la venituri de 3,64 miliarde de lei, sau 0,63% din PIB.

DEZECHILIBRE

Se observă din capul locului că există un dezechilibru evident între cheltuielile impuse de aceste măsuri şi veniturile la bugetul de stat. Asta înseamnă că se accentuează deficitul bugetar, lipsind claritatea în privinţa surselor de finanţare. Preşedintele Băsescu a precizat că România are acces la fonduri europene pentru a susţine deficitul, dar a exclus în acelaşi timp apelarea la un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Această ultimă declaraţie făcută chiar înainte de misiunea exploratorie a FMI pare să închidă o poartă la care apelează, în aceste momente de criză, numeroase state emergente. Referindu-ne la conţinutul Pachetului Anti-Criză, o primă măsură aprobată este achitarea obligaţiilor financiare certe, lichide şi exigibile ale Administraţiei publice centrale şi locale (pentru facturi, subvenţii pe