Actuala criza financiara a adus din nou in prim plan Fondul Monetar International (FMI), care si-a redobandit rolul de creditor de urgenta, imprumutand 15,7 mld. dolari (12,3 mld. euro) Ungariei si 16,7 mld. dolari (12,8 mld. euro) Ucrainei.
Romania nu va lua bani de la FMI, dar mecanismul e relativ acelasi.
Menite sa reduca presiunile imense existente asupra celor doua economii si sa le faciliteze indeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, creditele acordate de FMI nu au fost nicidecum facil de obtinut. Inainte de a garanta orice imprumut, institutia s-a asigurat de indeplinirea anumitor criterii foarte stricte.
Pentru a-si asigura finantarea de 12,3 mld. euro din partea FMI - pe langa cele 4,9 mld. euro primite de la UE si 1 mld. euro de la Banca Mondiala - guvernul de la Budapesta a fost nevoit sa accelereze ritmul de implementare a reformelor fiscale, sa se angajeze ca va efectua infuzii de lichiditate pe piata financiara si sa modifice reglementarile privind sectorul bancar.
FMI a cerut autoritatilor maghiare de reglementare sa-si intareasca activitatea de supraveghere a bancilor comerciale si sa solicite acestora o majorare a rezervelor de lichiditate in raport cu activele detinute.
Conditiile impuse Ungariei - stat membru al Uniunii Europene si care adoptase deja o serie de masuri de reformare economica in perspectiva aderarii la blocul comunitar - au fost mai putine decat cele solicitate executivului de la Kiev. Potrivit acordului Stand-By incheiat cu FMI, Ungaria a primit intr-o prima transa 6,3 mld. dolari, restul sumei urmand sa intre in conturile guvernului de la Budapesta in cinci transe trimestriale.
Ungaria s-a numarat printre primele economii afectate de criza financiara globala, dificultatile fiind generate in principal de nivelul ridicat al datoriei externe care se ridica, la sfarsitul lui 2007, la 97% din P
