De câteva zile, guvernanţii îşi tot bat capul să scoată un buget pe 2009. Şi încă unul de criză. La miez de noapte şi cât mai ascuns de ochii lumii, Guvernul Boc-Băsescu-Geoană e mistuit de chinurile facerii. Ar trebui să-l chinuiască ruşinea, dar e un cuvânt prea mare pentru politicieni. Ca şi responsabilitatea.
Deşi cuvântul criză nu lipsea din buletinele de ştiri, în campania electorală actualii guvernanţi promiteau marea cu sarea. Pensii dublate, garantate şi a 13-a pensie, salarii mari, burse de tot felul, tractoare cu GPS, TVA şi impozite mai mici, medicamente compensate la toată lumea, locuinţe sub 30.000 de euro, prime de instalare în casă nouă, mii de euro pentru tinerii fermieri, sporuri de fidelitate, peste o sută de taxe eliminate, rente viagere, alocaţii pentru copii majorate. Şi lista poate continua, dar n-o încape hârtia. Toate promisiuni de campanie care acum pot fi strânse într-un manual de fraierit românii în schimbul unui vot. Şi cu ce se aleg ei, alegătorii, acum, când cuvântul criză nu mai e o simplă gogoriţă de încropit guvernul, devenit Cabinetul Boc? Acum ni se spune pe un ton grav, serios că astăzi va fi prezentată o nouă evaluare publică care va arăta mai rău decât cea din noiembrie-decembrie. Şi, ca de obicei, când trebuie date explicaţii concrete, guvernanţii noştri ne citesc ca din dicţionare: se depreciază situaţia economică globală. Şi de ar fi aşa, de ce am mai crede... Comparativ cu promisiunile electorale lista propusă acum de guvernanţi e mult mai scurtă: îngheţarea salariilor şi pensiilor, şomaj, într-un cuvânt, strâns cureaua, un sport pe care îl credeam de mult uitat.
Guvernul Boc– Băsescu – Geoană a fost lovit de criza financiară şi a fost nevoit să propună îngheţarea salariilor
Realitatea de după alegeri e mult departe de promisiunile electorale: îngheţarea salariilo
