„Guvernul ar putea adopta în februarie o ordonanţă de urgenţă prin care să elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor“, a declarat preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, după întîlnirea cu reprezentanţii Executivului. În replică, Emil Boc a precizat la Cluj că propunerea va fi analizată şi apoi prezentată din nou sindicatelor. Goana după venituri pentru buget este cunoscută. Ce e de neînţeles este cum de şeful Executivului discută aceste probleme cu persoane care nu reprezintă interesele meseriilor liberale. Guvernul este pus în faţa unor noi proteste ale artiştilor, ziariştilor, uniunilor de creaţie, organizaţiilor legitime. Pentru a înţelege cui e frică de Legea dreptului de autor, am dialogat cu Delia Mucică, expert de aproape două decenii în această legislaţie. Guvernul a anunţat recent că intenţionează să modifice Legea dreptului de autor. Pe cine sperie această normă juridică, de care beneficiază toţi creatorii de opere? Pe cei care nu o înţeleg. Pe cei care nu cunosc că, atunci cînd se săvîrşeşte un abuz în aplicarea legii, trebuie sancţionat abuzul, şi nu modificată legea. Drept garantat de acordurile internaţionale Liderul de sindicat Bogdan Hossu susţine că de această măsură beneficiază peste 200.000 de salariaţi. Nu ştiu pe ce date se bazează afirmaţia domniei sale. Dacă e aşa, avem în România 200.000 de creatori. La un eventual clasament, acum, în anul internaţional al creativităţii şi al inovaţiei, aşa cum a hotărît Comisia Europeană, România ar putea fi pe primele locuri. Dar există, totuşi, atîţia beneficiari legali? Ar fi doar două posibilităţi: fie că există atîţia, fie că unii se bucură nejustificat de facilităţile legislaţiei privind drepturile de autor, un drept prevăzut şi garantat de toate tratatele şi acordurile internaţionale. Salariaţii obişnuiţi plătesc 16% impozit, iar cei care săvîrşesc un act de creaţie, 10%. În această di