SACRIFICII. Instituţiile de cultură au devenit victime colaterale ale crizei economice şi încep să impună măsuri serioase de austeritate. Sursa: Arhiva EVZ
Din cauza crizei economice mondiale, Metropolitan Opera din New York este nevoită să-şi anuleze majoritatea producţiilor programate în 2009. Bugetul Metropolitan a scăzut de la 300 de milioane de dolari la 100 de milioane de dolari pentru anul acesta. Producţii mai scumpe, gen „Benvenuto Cellini“, de Berlioz, sau „Ghosts of Versailles“, de John Corigliano, au fost anulate şi înlocuite cu „La Traviata“, de Verdi.
Semnele crizei economice se întrevăd şi în cultura română. În şedinţa de guvern de ieri urma să se ia în discuţie aprobarea proiectului de buget, dar, conform unor surse neoficiale, un acord final asupra acestuia era puţin probabil. Toţi directorii de instituţii culturale aşteaptă votarea de către guvern a bugetului. Reglementările deja anunţate, care cer scăderea cheltuielilor pentru investiţii cu 50% şi a celor pentru materiale şi servicii cu 15%, îi îngrijorează deja pe cei din managementul teatrelor, Operei, Operetei „Ion Dacian“ sau Filarmonicii „George Enescu“.
Un management bun se vede totuşi în situaţii de criză, nu în situaţii în care totul merge normal, susţin directorii de teatre. „Istoria demonstrează că, în timp de criză, oamenii vin mult mai des la teatru; este o evadare, un subterfugiu“, crede Răzvan Dincă, directorul Operetei „Ion Dacian“.
„Nu ne comparăm cu Metropolitan“
Situaţia de la Metropolitan Opera House, care are „o altă filosofie de finanţare“, nu se poate compara cu cea de la Opera Naţională Bucureşti (ONB), consideră Liana Şega, responsabila de imagine a acestei instituţii. „Aşteptăm şi noi cu acelaşi interes stabilirea bugetului, dar va mai dura până când vom afla suma exactă“, spune Şega.
Totodată, ea
