- Cultural - nr. 248 / 30 Ianuarie, 2009 Indiscutabil, "Magia clipei" confirma metafora unui adevar celebru "Ut pictura poesis". Cartea lui Dorin Borda, aparuta la Editura Nico, purtand si girul Asociatiei Culturale "Sf. Gheorghe", e construita in acest registru al complementaritatii limbajelor, intr-o reverberatie ambivalenta, intr-o reciprocitate a replicii, grafica Mariei Abonyi fiind, la randul ei, poezie, cum poezia lui Dorin Borda e desen al clipei, in toata magia ei. Dorin Borda debuteaza la o varsta la care cei mai multi sunt supusi abandonului, renuntarii, in lipsa oricarei motivatii cotidiene sau metafizice. El descopera magia rostirii poetice, dupa o viata in care cuvantul sau a robit jurnalisticii, cu toate consecintele pe care le induce un astfel de mestesug, care nu vede poezia cotidianului, cat proza ei, terna, apasatoare, in reflexele ei sociale, politice. De unde si declarativismul corect sesizat de Iulian Boldea, pe coperta a IV-a a cartii, patetismul si tenta, si tentatiile morale/moralizatoare. E adevarat, Dorin Borda a cochetat cu poezia, actor sau spectator al ei, oricum, promotor in limitele circumstantelor de provincie. Decizand sa materializeze magia rostirii poetice, Dorin Borda a incercat nu doar reflexele clipei ci si reflexul nostalgic, recuperator al clipei, pierdute sau ratate. Autorul retine in cartea sa 38 de secvente de magie, de fascinatie, de redescoperire a sinelui. Cele doua fete ale cartii sale "Magia clipei" si "Lacrima brumei" incearca sa dea chip poetic unor stari din cometa stelei "fotuna libilis" _ "Chipuri suntem,/ fiecare dintre noi,/ stiute si nestiute" ("Neant"). Cronos si Eros sunt polii intre care se petrec tensiunile lirice ale autorului, intre cuvinte si necuvinte, intre rostire si nerostire, intre a fi si fire. Autorul cauta raspuns clipei si pune intrebari emotiei. Intinde punti intre malurile naste