Ivan Day isi foloseste ustensilele de bucatarie si cunostintele de talie enciclopedica pentru a descoperi cum au fost gatite, servite si consumate preparatele culinare de-a lungul secolelor. E genul de om care nu se da in laturi de la nimic pentru a recrea retete de demult. (O data a muls o vaca intr-un pahar cu vin in incercarea de a crea asa-numitul syllabub " desert englezesc traditional, popular intre secolele XVI si XIX, care se face de obicei cu frisca, albus batut, totul legat cu vin sau cidru.) Day poate gati preparate specifice oricarei perioade, de la Batalia de la Agincourt pana la Primul Razboi Mondial, cu toate modificarile ce apar cam din zece in zece ani. "Nu e vorba de lauda de sine, ci de faptul ca stilurile culinare se schimba in mod constant", spune Day.
"Gastronomia e influentata de aceiasi factori care au determinat si schimbarile din stilul nostru vestimentar, arhitectonic si, in general, din modul nostru de viata. Am gatit ca pentru Maria Antoaneta, Jane Austen, Francis Drake si Ludovic al XVI-lea, aranjand masa dupa toate rigorile vremilor respective. Am pregatit mancare pentru o multime de oameni care nu mai sunt printre noi de secole intregi. Dar printre cei vii nu exista nimeni care sa-mi poata fi dascal."
Day isi gaseste indiciile in poze, manuale de gradinarit, liste de cumparaturi si de cheltuieli casnice. Obisnuieste sa isi scoata pantofii si sa se plimbe prin bucatarii vechi pentru a le cerceta anatomia, in incercarea de a deduce cum erau folosite. Una dintre retetele sale preferate e cea pentru prajitura spongati din cartea lui William Jarrin "The Italian Confectioner" (Cofetarul italian) din 1720. Aceasta placinta minunata cu nuca si miere dateaza din Roma antica, dupa unii, si se mai prepara si astazi in regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, unde este numita spongata. Dar cum era ea oare decorata? Day a gasit o
