Peste 3.600 de tone. Atâta gumă au mestecat românii anul trecut, conform datelor firmei de cercetare Nielsen România, în creştere cu 9% faţă de 2007. Dacă ar fi să-i punem la socoteală pe bebeluşi, dar şi pe bătrânii care au atins stadiul protezelor dentare, fiecare român a cumpărat, în medie, 10 pachete de gumă de mestecat. Suma cheltuită în România pe acest tip de produs s-a ridicat, în 2008, la aproape 422 milioane de lei, adică 114 milioane de euro (calculată la cursul mediu leu-euro publicat de BNR). Fie că e vorba de cantitatea de gumă de mestecat, fie de sumele cheltuite pentru acest produs, cifrele sunt în creştere de la un an la altul în România.

Specialiştii spun că popularitatea gumei de mestecat ne poate costa scump. “Este un fel de dependenţă”, spune specialistul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi. El atrage atenţia şi asupra afecţiunilor digestive sau dentare pe care le poate da acest obicei.

Pofta în creştere pentru guma de mestecat este oarecum explicabilă în România, unde, ani de zile, înainte de ’89, nu puteai să cumperi altceva decât o imitaţie ieftină de “chewing gum” - Gumela sau guma Lămâiţa - sau trebuia să-ţi faci provizii de gumă-ţigaretă de la polonezii care o vindeau vara pe litoral.

Mestecăm şi ne concentrăm

Consumatorii o asociază cu ideea de libertate. Cu toate acestea, mai avem până să-i ajungem pe ceilalţi europeni. În 2005, conform datelor deţinute de liderul de piaţă din România, compania Wrigley, românii consumau, în medie, 55 de lame de gumă, adică ceva mai mult de jumătate din cantitatea consumată de un ungur şi doar o treime din cea mestecată anual de un sloven.

Fie că este prezentată sub formă de pastile sau lame, guma de mestecat e nelipsită din rucsacul adolescentului, din poşeta damelor sau din torpedoul maşinii bărbatului ocupat cu vreun business. @N_P