- Comentariu - nr. 248 / 30 Ianuarie, 2009 Pentru a fi credibila, stirea ar trebuie verificata din cel putin trei surse, se spune la Facultatea de Ziaristica. Cine face insa acest lucru, cand se afla in fata micului ecran, ori citeste un ziar? Nimeni, sau aproape nimeni. Inghitim ce ni se da. Orice gogoasa (chiar otravita) e buna pentru a fi consumata cand stam tolaniti intr-un fotoliu. Zice X despre Y ca e hot, o luam de buna. De altfel, manipularea are "vechime" serioasa in presa nationala si mondiala. Desigur, nu generalizam. Lumea afla dintr-o parte cum se inarmeaza nuclear Iranul, dar nu se sufla niciun cuvant despre armele nucleare ale Israelului; afla ce zice presedintele Iranului, ce fac nord-coreenii, ce se intampla in Zimbabwe etc., dar niciodata nu aflam nimic din cealalta parte a realitatii: ce zice Iranul, ce zic nord-coreenii, ce zice Zimbabwe. Stirea de azi seamana leit, din multe puncte de vedere, cu cea de prin anii '50-'60, cand ni se spunea _ iar noi chiar credeam! _ ca toate marile inventii ale umanitatii au drept autori "savanti sovietici"; ca Tito era dusmanul Europei, axa raului, iar "tatucul Stalin", salvatorul nostru, al tuturor; ca lumina vine de la rasarit! Numai ca, in 2009, drama individuala apare atunci cand ai acces la un satelit si asculti lumea cum se aude si nu din partea cealalta! Abia atunci _ cand poti sa compari lucrurile, evenimentele _ poti face deosebirea dintre stirea adevarata si gogosile fabricate in laboratoarele unor agentii sau redactii. Dar acest privilegiu il au foarte putini. Unu: pentru ca foarte putini sunt interesati sa caute si cealalta parte a lumii, sursa directa, iar doi: e mult mai comod sa primesti pe tava stirile ambalate numai bine sa te faca sa salivezi. Cablul sa traiasca, usa pe care vine tavita cu uscaturi pentru niste adevarati catelusi ascultatori. Acum, ca tot se apropie "europarlamentarele" si a