Dupa treisprezece ani de absenta din librariile din Romania, capodopera lui Robert Musil, romanul Omul fara insusiri , este din nou, de la sfarsitul anului trecut, disponibila cititorilor*. Un roman de referinta al secolului XX si una dintre capodoperele modernismului literar.

Actiunea este plasata in Viena, in perioada imediat anterioara izbucnirii Primului Razboi Mondial, cand la putere era imparatul Franz Iosif, in varsta de 83 de ani. In 1918 ar fi implinit 70 de ani de domnie (dar la acel moment suveranul va fi mort de doi ani si imperiul se va fi prabusit). In aceeasi perioada, Germania proiecta sarbatorirea a 30 de ani de la incoronarea imparatului Wilhelm al II-lea. Diriguitorii monarhiei austriece vor cu tot dinadinsul sa-l eclipseze pe concurentul nonagenarului lor simbol si prima parte a romanului are ca subiect stradania lor caraghioasa de a inventa o idee majora care sa ilustreze succesul national si european. Cei care pun la cale evenimentul vor sa se foloseasca de capacitatile intelectuale recunoscute ale tanarului Ulrich. Cartea il are in centru pe acest Ulrich, un matematician a carui atitudine pasiva si indiferenta fata de viata a fost considerata simptomatica pentru momentul istoric al declinului utopiei imperiale austriece. „Personala solutie a lui Ulrich este de a nu solutiona nimic. Eroul titular al romanului este un antierou. Ca Musil, se pregatise si el pentru o profesie, nu intamplator aceea de matematician, dar si el o abandonase de dragul altei <>: in favoarea contemplarii a tot ce se petrece in jur, a tuturor celor care se agita nespus pentru lucruri fara sens si rost. El a decis de buna voie sa fie <>, anume spre a putea fi receptacolul nepartizan, interesat si dezinteresat in egala masura, al tuturor insusirilor, fie ele bune sau rele." (Ion Ianosi) In spiritul marelui roman realist, int