» O profesoara de limba franceza, de etnie roma, isi povesteste lupta dusa cu prejudecatile majoritarilor. Maturizata de experiente diverse, Elisabetei Constantin nu ii mai pasa astazi ca femeile inca isi feresc suspicioase gentile cand ea se afla in metrou sau ca in magazin atrage ca un magnet privirile sfidatoare.
Elisabeta s-a nascut in urma cu 33 de ani la Caransebes, intr-o comunitate traditionala de caldarari. Cand a inceput sa constientizeze faptul ca traieste diferit fata de majoritari era deja adolescenta, iar semnele deveneau evidente: la varsta cand tinerii neromi obisnuiau sa mearga la discoteca, ei ii era interzis. "Eram educata intr-o familie traditionala, in care mi se spunea ca trebuie sa respect niste reguli, iar aceste reguli constau in faptul ca eu voi avea un alt statut, ca ma voi casatori musai cu un rom si ca nu pot sa fac ce fac fetele nerome. In nici un caz sa merg la discoteca", rememoreaza Elisabeta.
Inventivitatea tipica tineretii i-a furnizat insa o alternativa-compromis, materializata in inventarea conceptului de camera-discoteca: "I-am cerut mamei sa ma lase sa fac discoteca acasa si a fost de acord. Reuseam sa simulam atmosfera de acolo, insa intr-o oarecare masura - baietii nu veneau". Elisabeta Constantin se defineste drept o "fire sensibila" care a resimtit acut efectele discriminarii. Totusi, postura ingrata in care s-a format i-a permis sa traga singura o dubla concluzie, pentru care institutele specializate in sondaje de nisa ar fi mobilizat resurse infinit mai multe: marele prejudiciu provocat de discriminare ar fi acela ca majoritarii nu-ti dau sansa sa arati ceea ce poti. Ca te catalogheaza dupa experienta altora si analizeaza dupa memoria colectiva care lucreaza cu stereotipuri.
"Cine suntem noi, romii?"
In ciuda obstacolelor care au maturizat-o, parcursul Elisabetei evadeaza din ch
