Hulit peste tot şi considerat, alături de alcool, "un drog” acceptat oficial, tutunul a ajuns de ani buni, o prezentă cotidiană în viaţa omenirii. Studiile specialiştilor arată că, la ora actuală, peste 50% dintre pământeni fumează. Iar ei consumă anual peste 3.500 de miliarde de ţigări.
Iar cifrele aceloraşi statistici sunt de-a dreptul cutremurătoare. Se estimează că în acest moment, doar în Europa, 1,2 milioane de oameni mor anual din cauza unor boli provocate de fumat. De asemenea, se estimează că, în 2030, numărul acestor victime se va ridica la peste 10 milioane. Cum s-a ajuns aici? Cum se face că acest ucigaş în serie şi la nivel plenetar circulă liber prin lume? Consumul de tutun are în spate o istorie lungă cu episoade uneori dramatice, alte ori de-a dreptul comice.
Intrat în contact cu şamanii din junglele amazoniene, antropologul Jeremy Narby a relatat că băştinaşii de acolo consideră tutunul o plantă sacră. O plantă folosită, de mii de ani, în ritualurile religioase dar şi ca medicament, sub formă de fiertură foarte concentrată.
Oficial, istoria fumatului începe însă la sfârşitul secolului al XV-lea, la scurt timp după descoperirea Americii. Iar prima consemnare a "viciului” îi aparţine lui Cristofor Columb însuşi. Ajuns în insula care mai târziu avea să fie numită Cuba, exploratorul a relatat că populaţia indigenă foloseşte nişte pipe din bambus, prin care inspiră fumul rezultat din frunzele unei plante pe care băştinaşii o numeau "tabac”. În anii care au urmat, mateloţii lui Columb au preluat acest obicei pe care l-au adus cu ei când s-au întors acasă, în Europa. Iar la începutul secolului al XVl-lea s-a înregistrat şi prima victimă a fumatului. Ajuns acasă, Diego Rodrighez, unul dintre marinarii lui Columb şi-a adus cu el frunze de tutun pe care le-a fumat de faţă cu familia. Decizie extrem de neinspirată.
